Piața de gaze naturale a continuat în trend ascendent, cu noi maxime PZU în august și septembrie, adică 848, respectiv 912 lei/MWh și cu cel mai mare preț tranzacționat până acum, și anume 1.208 lei/MWh, pe 26 august 2022. Se remarcă un trend descendent, media PZU pentru luna octombrie fiind 452 lei/MWh, însă jucătorii din piață privesc cu prudență scăderea, date fiind vremea neașteptat de blândă, consumurile scăzute și gradul satisfăcător de umplere a depozitelor, de aproape 100% (ușor peste 32 TWh). În același timp, piața de energie electrică, resimte volatilitatea prețului de achiziție și lipsa de lichiditate din piață, cu o medie PZU de aproape 2.400 lei/MWh, în luna august, urmată de o scădere la 1.017 lei/MWh, în octombrie. De asemenea, pe tranzacțiile la termen, intrarea în vigoare a Ordonanței 119 din septembrie a avut ca rezultat blocarea pieței, în octombrie, pe fondul lipsei de cantități puse la dispoziție de către producători, legea prevăzând obligativitatea producătorilor de stat de a prezenta strategia de contractare pe următorii patru ani. Atenția actorilor din piață este îndreptată și pe discuțiile la nivel european care vizează o plafonare la maximum 180 euro/MWh a veniturilor producătorilor de energie electrică și ale altor participanți la piață, în perioada decembrie-iunie 2023, și o contribuție de solidaritate din partea companiilor din petrol, gaze și cărbune.
Luna septembrie a continuat să aducă noi modificări legislative referitoare la piața de energie, profund marcată de criza actuală, de data aceasta cu referire la prețurile plafonate, prelungite până în august 2023, păstrându-se niveluri diferite de preț, în funcție de segmentul de clienți și categoria de consum. La acest moment, în piața de energie se găsesc oferte cu preț fix și cu preț variabil, perioada de valabilitate a ofertelor și prețurilor diminuându-se din cauza crizei energetice. Criza este accentuată, în România, și de dificultățile întâmpinate de furnizori în recuperarea sumelor datorate de către stat, conform schemei de decontare, punând-se astfel o presiune financiară uriașă asupra jucătorilor din piață, nevoiți să reducă portofoliile și să acceseze credite pentru a nu afecta siguranța în aprovizionare a clienților.
După lungi dezbateri privind posibilitatea rereglementării pieței de energie electrică, luna noiembrie vine cu o nouă ordonanță care stabilește regulile de vânzare și cumpărare a energiei electrice, până în anul 2025. Mai precis, este vorba despre un mecanism de achiziție centralizată de energie electrică, care va obliga producătorii de energie electrică cu capacități de minim 10 MW să vândă la prețul de 450 lei/MWh. Totodată, va exista un achizitor unic, anume operatorul pieței centralizate de electricitate (OPCOM), care va vinde energia către furnizori cu același preț de 450 lei/MWh. Mecanismul de achiziție centralizată va fi implementat în perioada ianuarie 2023-martie 2025 și nu va fi aplicabil producătorilor de energie electrică din surse regenerabile, precum eolian, solar, geotermal, biogaz sau biomasă. Ȋn privința pieței de furnizare a energiei, proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă nr.119/ 2022 a fost adoptat de Camera Deputaţilor și urmează a fi publicat în Monitorul Oficial.
Pe lângă măsura de plafonare a prețurilor la energie, Guvernul a decis să elaboreze și să mențină schema curentă de reducere a prețului carburantului cu 50 de bani, până la sfârșit de an. Aceasta vine ca răspuns la creșterile mari din ultima perioadă, dar și ca soluție pentru a asigura necesarul de consum. România înregistrează un consum mediu anual de circa 7,3 milioane de tone de carburanți, dintre care 5,9 milioane de tone de motorină, două treimi din aceasta fiind produsă în cele trei rafinării din țară, iar restul, importat.
În eforturile de digitalizare ale autorităților, luna octombrie a venit cu lansarea platformei de schimbare a furnizorului de energie în 24 de ore, răspunzând nevoilor de modernizare a legăturii furnizor-client și de optimizare a proceselor operaționale din piața de energie.