Piața de energie: prețuri, legislație şi tendințe europene

Piața de energie: prețuri, legislație şi tendințe europene

Evoluţia preţurilor la gaz

Pe platforma Bursei Române de Mărfuri, datele tranzacțiilor arată că, în ultimele luni, s-a înregistrat o uşoară creştere a prețului pentru produsul cu livrare în ziua următoare la gazele naturale (PZU). Această evoluție a prețului este influențată de tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu şi de conflictul din Ucraina, precum şi de un început mai abrupt al sezonului de încălzire, ceea ce a dus la o creştere semnificativă a nivelului de extracție din depozitele de înmagazinare. Pe lângă factorii menționati, o componentă esențială a mixului european de surse de gaze naturale o constituie livrările de gaz natural lichefiat (GNL) din SUA. În ultima perioadă, acestea au fost afectate de o serie de furtuni tropicale şi uragane, punând presiune asupra cotațiilor gazelor naturale în Europa şi influențând prețurile din România.

Evoluţia pieţei de energie electrică

În ceea ce priveşte evoluția prețurilor pentru energie electrică, produsul cu livrare în ziua următoare (PZU), tranzacționată pe platforma OPCOM, se observă o creştere a acestora în ultimele luni. Creşterea este însoțită de o volatilitate sporită, ce se manifestă prin variații semnificative ale prețurilor de la o zi la alta. Această tendință este influențată de fluctuațiile în producția de energie din surse regenerabile (de ex., perioade cu modificări importante în producția hidroelectrică sau producție intermitentă din surse eoliene), de evoluția prețurilor combustibililor fosili, precum şi de condițiile meteorologice şi profilul de consum național.

Cu un număr total de 175.663 prosumatori în luna septembrie 2024, capacitatea instalată a acestora a depăşit la sfârşitul lunii august 2024, pentru prima oară, nivelul de 2.000 MW, atingând un nivel de 2.058,35 MW (august) şi 2.141,87 MW în luna septembrie. În luna august 2024, numărul prosumatorilor a reprezentat 1,85% din numărul total al consumatorilor de energie electrică, în comparație cu luna decembrie 2020, când rata prosumatorilor a fost de 0,02%. Această creştere substanțială are un impact semnificativ în ceea ce priveşte profilul de consum al prosumatorilor şi distribuția prețurilor, în special în perioade cu o producție crescută din energie solară (de exemplu, trimestrele 2 şi 3 ale anului).

Modificări legislative

Contractele pentru Diferență (CfD)

Camera Deputaților a votat excluderea temporară a contribuției CfD din facturile de energie ale clienților finali și reintroducerea ei de la 1 aprilie 2025, dată de la care vor fi eliminate actualele prețuri plafonate. Facturile care au fost deja emise cu această taxă, care se colectează din 1 octombrie 2024, vor fi stornate şi reemise fără a include contribuția CfD.

Contributia CfD este destinată finanțării mecanismului de sprijn prin contracte pentru diferență (CfD) pentru tehnologiile energetice cu emisii reduce de carbon, o nouă schemă de subvenționare a investițiilor în unități de producție de energie regenerabilă. Prin Contractele pentru Diferență (CfD), Guvernul României pune la dispoziția producătorilor de energie electrică regenerabilă fonduri ce pot fi accesate printr-un proces de licitație competitivă, derulată de Operatorul Schemei CfD – Transelectrica. Utilizarea CfD-urilor este strict reglementată, pentru a oferi atât industriei de profil, cât şi consumatorilor predictibilitate în aprovizionarea cu energie verde, protejând atât investitorii, cât şi consumatorii finali.

Schema promovează producția de energie din surse regenerabile, fiind destinată finanțării unei capacități totale de producție de 1.500 MW, dintre care 500 MW pentru energia solară, iar 1000 MW pentru energia eoliană onshore. Mecanismul asigură investitorilor participanti la aceasta schemă un venit fix pentru energia produsă pe o perioada de 15 ani. Prețul va fi stabilit în urma unei licitații competitive, cu un prag maxim de pornire al primei licitații de 78EUR/MWh pentru proiectele fotovoltaice şi 82 EUR/MWh pentru cele eoliene onshore.

Valoarea contribuției CfD a fost stabilită la 0,000128 lei/kWh (preț în cadrul căruia TVA-ul este exclus), aceasta fiind facturată de către furnizori din 1 octombrie 2024 şi apărând în facturile aferente consumului lunii octombrie. Aceste facturi vor fi, însă, stornate şi reemise fără a include contribuția CfD Rolul acestei contribuții este de a susține administrarea şi gestionarea mecanismului de sprijin prin CfD, asigurând finanțarea proiectelor de energie regenerabilă, cu scopul de a crește capacitatea totală de producție a energiei verzi în România.

În ceea ce privește funcționarea mecanismului CfD, acesta acționează în modul următor: atunci când prețul de referință al energiei electrice din PZU este sub prețul de exercitare din cadrul contractului CfD (prețul de atribuire a licitatiei), beneficiarul are dreptul să primească diferența dintre cele doua preturi, iar, dacă prețul de referință depășește prețul de exercitare, beneficiarul este obligat să achite aceasta diferență către OPCOM, care acționează, în acest caz, în rol de “Contraparte CfD”.

Programul Electric Up 2

Ministerul Energiei a publicat în data de 4 octombrie 2024 forma finală a Ghidului de finanțare pentru programul Electric Up 2024, ca masura de sprijin pentru IMM-uri si companiile care activeaza in domeniul HORECA. Aceste companii pot accesa o finantare nerambursabila de pana la 150.000 de euro, dintre care 25% reprezinta contributia proprie a companiei solicitante, pentru instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice, cu o putere instalată cuprinsă între 27 kWp si 150 kWp, la pachet cu cel puțin o staţie de încărcare, de minimum 22 kW, pentru vehicule electrice şi electrice hybrid plug-in, precum și pompe de căldură.

Firmele eligibile se pot înscrie la fondurile Electric Up 2024 și pot depune proiectele pe platforma oficială de granturi IMM până la data de 16 decembrie 2024.

Energie tot mai verde ȋn Europa

Uniunea Europeană promovează producția de tehnologii energetice curate și decarbonarea industrială, pentru a-și consolida competitivitatea pe termen lung, precum și accelerarea tranziției către energia curată. Acordul verde european servește drept cadru general pentru obiectivele climatice și de mediu din regiune, oferind o orientare strategică prin diverse inițiative politice.

În 2023 și 2024, țările Uniunii Europene au progresat semnificativ în promovarea tranziției către energie curată prin adoptarea de către membri a legislației cheie, în cadrul pachetului Fit for 551 și stabilirea de etape importante pentru atingerea obiectivelor din planul REPowerEU2, acesta din urmă reprezentând eliminarea treptată a importurilor de combustibili fosili din Rusia.

Extinderea producției de energie regenerabilă reprezintă un obiectiv de a construi un sistem energetic sigur și decarbonat în UE.

Conform ultimelor date publicate în State of the Energy Union Report 2024, creșterea capacității instalate eoliene și solare a fost de peste 36% între 2021 și 2023, economisind aproximativ 35 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, pe această perioadă de 2 ani. Cu o capacitate de 56 GW de energie solară instalată în 2023, Uniunea Europeană a stabilit încă un record, depășind cei 40 GW suplimentari instalați în 2022.

Toate aceste cifre reprezintă pași importanți în direcția corectă, dar o accelerare suplimentară este necesară pentru a îndeplini obiectivele REPowerEU din cadrul Strategiei UE pentru energie solară și pentru a ajunge la un total de minim 700 GW până în 2030.

Biogaz și biometan

Pe baza ambițiilor și previziunilor stabilite în proiectul de energie națională actualizat al statelor membre ale UE și a Planurilor Climatice depuse în 2023 și 2024, producția de biogaz și biometan ar putea atinge o cifră de 30 – 32 miliarde de metri cubi, până în 2030. Însă eforturile se concentrează pentru a produce 35 de miliarde de metri cubi pe an până în 2030. Pe baza datelor disponibile de la industrie pentru 2022, producția combinată de biogaz și biometan este raportată a fi de 21 de miliarde de metri cubi. Din această cifră, aproximativ 4,2 miliarde metri cubi sunt de biometan, cu o tendință de creștere în 2024 la 5,2 miliarde metri cubi3.

Pompe de căldură

Piața pompelor de căldură a crescut în ultimii 10 ani, dar după 2022 a fost legată direct de prețul gazelor și războiul din Ucraina. Vânzările au crescut de la aproximativ 700.000 de unități în 2015 până la 1,5 milioane în 2020 și au accelerat la 2,75 milioane în 2022. În 2023, vânzările s-au menținut la valori similare, 2,77 milioane unități, afectată de scăderea prețurilor la gaze și de un sector de construcții cu probleme3. Cu toate acestea, vânzările de cazane pe combustibili fosili (centrale termice) încă domină piața echipamentelor de încălzire.

EV şi baterii

Cererea europeană de vehicule electrice este în plină expansiune, estimându-se o creștere de la 2,4 milioane în 2023 la 7,2 milioane în 2030 şi peste 10 milioane în 20354. Acest avânt este alimentat de reglementări din ce în ce mai stricte privind emisiile și de conștientizarea crescândă a beneficiilor aduse de vehiculele electrice. Cu toate acestea, producția europeană se confruntă cu provocări semnificative: concurența acerbă din partea Chinei și a SUA, o industrie a bateriilor fragmentată și costuri energetice ridicate. În special, costurile de producție a bateriilor rămân un obstacol major, subminând competitivitatea producătorilor europeni.

Surse date:

1 Directive (EU)2024/1275

2 Consilium.europa.eu/en/policies/eu-recovery-plan/repowereu/

3 State of the Energy Union Report 2024

4 Energy Technology Perspectives 2024